Hai la Rai!
Acum 3 săptămâni
duminică, 31 ianuarie 2010
sâmbătă, 30 ianuarie 2010
joi, 28 ianuarie 2010
INGERII NOSTRI
Peste tot ce a creat, Dumnezeu a rânduit un înger care să vegheze. Unul veghează copacii, altul păsările, altul florile şi aşa mai departe. Chiar şi iarba pe care călcăm a fost dată în grija unui înger.
Dar Îngerul Ierbii şi-a zis: "Celorlalţi îngeri Dumnezeu le-a dat lucruri importante în supraveghere. Mie mi-a dat iarba cea cu totul lipsită de importanţă. N-am să mă ocup deloc de ea. Poate să crească şi singură. Şi, într-adevăr, nu s-a ocupat de ea deloc.
Într-o zi, Îngerul Copacilor s-a dus la Dumnezeu plângându-se că mor copacii din grădinile oamenilor şi din păduri, pentru că iarba care întreţine umezeala e toată uscată. În altă zi s-a dus Îngerul Florilor, plângându-se că florile nu pot creşte pe câmpuri pentru că nu există iarbă care să păstreze rouă pentru ele. În cele din urmă a venit omul, plângându-se: "Doamne, mor animalele în gospodarii pentru că nu mai avem iarbă să le hrănim. Ia-mă de pe pământ, Doamne! Altădată pământul era frumos, dar acum arată ca un deşert..."
Atunci Dumnezeu, chemându-l la Sine pe Îngerul Ierbii, l-a întrebat: "Ţi-am dat o sarcină mică sau mare, Înger al ierbii?" Dându-şi seama că Dumnezeu i-a cunoscut gândurile, a îngenuncheat şi a zis: " Nu trebuia să spun ce am spus. Acum îmi dau seama că sarcina pe care mi-ai dat-o era mai mare decât eram eu vrednic s-o primesc. Iartă-mă! De acum acolo îmi voi face datoria şi lumea va fi frumoasă din nou. Îmi dau seama acum că nimic în lume nu e lipsit de importanţă şi fără rost". Şi iarba îngrijită făcu să crească din nou copacii, să înflorească din nou florile şi să-şi răspândească mirosul peste lume.
Dar Îngerul Ierbii şi-a zis: "Celorlalţi îngeri Dumnezeu le-a dat lucruri importante în supraveghere. Mie mi-a dat iarba cea cu totul lipsită de importanţă. N-am să mă ocup deloc de ea. Poate să crească şi singură. Şi, într-adevăr, nu s-a ocupat de ea deloc.
Într-o zi, Îngerul Copacilor s-a dus la Dumnezeu plângându-se că mor copacii din grădinile oamenilor şi din păduri, pentru că iarba care întreţine umezeala e toată uscată. În altă zi s-a dus Îngerul Florilor, plângându-se că florile nu pot creşte pe câmpuri pentru că nu există iarbă care să păstreze rouă pentru ele. În cele din urmă a venit omul, plângându-se: "Doamne, mor animalele în gospodarii pentru că nu mai avem iarbă să le hrănim. Ia-mă de pe pământ, Doamne! Altădată pământul era frumos, dar acum arată ca un deşert..."
Atunci Dumnezeu, chemându-l la Sine pe Îngerul Ierbii, l-a întrebat: "Ţi-am dat o sarcină mică sau mare, Înger al ierbii?" Dându-şi seama că Dumnezeu i-a cunoscut gândurile, a îngenuncheat şi a zis: " Nu trebuia să spun ce am spus. Acum îmi dau seama că sarcina pe care mi-ai dat-o era mai mare decât eram eu vrednic s-o primesc. Iartă-mă! De acum acolo îmi voi face datoria şi lumea va fi frumoasă din nou. Îmi dau seama acum că nimic în lume nu e lipsit de importanţă şi fără rost". Şi iarba îngrijită făcu să crească din nou copacii, să înflorească din nou florile şi să-şi răspândească mirosul peste lume.
Sa privim cu atentie in sufletul nostru
Intr-un aeroport statea o tanara care urma sa faca o calatorie mai lunga. Si-a cumparat de acolo o carte ca sa treaca mai repede timpul si un pachet de biscuiti.
S-a asezat pe un scaun, si s-a apucat sa citeasca. La un moment dat s-a intors sa ia un biscuit din pachetul de langa ea. A observat cu surprindere ca la mica distanta era asezat un domn care citea un ziar, si care fara sa-i ceara permisiunea a inceput sa ia si el din pachetul de biscuiti.
Politetea a impiedicat-o sa ii reproseze ceva, dar pe masura ce ea lua cate un biscuit, lua si el unul si asta a facut ca pana la urma tanara sa devina foarte nemultumita.
Cand a luat din pachet penultimul biscuit, ea s-a intrebat: “Oare indrazneste sa mi-l ia si pe ultimul?”
Barbatul a luat intr-adevar ultimul biscuit, l-a rupt in doua si i-a oferit zambind cald o jumatate. Simtind ca el a depasit limita bunului simt, tanara s-a ridicat furioasa si s-a indreptat spre un alt colt al salii de asteptare.
A deschis geanta ca sa puna inauntru cartea si, spre marea ei surprindere, a vazut inauntru pachetul de biscuiti pe care il cumparase. In acel moment a coplesit-o un sentiment de rusine.
A inteles ca pachetul din care mancase nu era al ei, ci al barbatului care citea ziarul. El a impartit plin de bunatate chiar si ultima bucatica pe care o avea, fara sa se simta indignat, superior sau furios.
Oare de cate ori in viata am mancat biscuitii altcuiva? Ar fi mai bine ca inainte sa ne grabim sa-i judecam pe altii sa privim cu atentie in jur si mai ales in sufletul nostru!
Sa dai cand poti, fara sa astepti nimic in schimb, nici macar un multumesc, si sa nu regreti ca ai dat!Cui dai? Cui are nevoie. Cat dai? Totdeauna mai mult decat ai primit!
S-a asezat pe un scaun, si s-a apucat sa citeasca. La un moment dat s-a intors sa ia un biscuit din pachetul de langa ea. A observat cu surprindere ca la mica distanta era asezat un domn care citea un ziar, si care fara sa-i ceara permisiunea a inceput sa ia si el din pachetul de biscuiti.
Politetea a impiedicat-o sa ii reproseze ceva, dar pe masura ce ea lua cate un biscuit, lua si el unul si asta a facut ca pana la urma tanara sa devina foarte nemultumita.
Cand a luat din pachet penultimul biscuit, ea s-a intrebat: “Oare indrazneste sa mi-l ia si pe ultimul?”
Barbatul a luat intr-adevar ultimul biscuit, l-a rupt in doua si i-a oferit zambind cald o jumatate. Simtind ca el a depasit limita bunului simt, tanara s-a ridicat furioasa si s-a indreptat spre un alt colt al salii de asteptare.
A deschis geanta ca sa puna inauntru cartea si, spre marea ei surprindere, a vazut inauntru pachetul de biscuiti pe care il cumparase. In acel moment a coplesit-o un sentiment de rusine.
A inteles ca pachetul din care mancase nu era al ei, ci al barbatului care citea ziarul. El a impartit plin de bunatate chiar si ultima bucatica pe care o avea, fara sa se simta indignat, superior sau furios.
Oare de cate ori in viata am mancat biscuitii altcuiva? Ar fi mai bine ca inainte sa ne grabim sa-i judecam pe altii sa privim cu atentie in jur si mai ales in sufletul nostru!
Sa dai cand poti, fara sa astepti nimic in schimb, nici macar un multumesc, si sa nu regreti ca ai dat!Cui dai? Cui are nevoie. Cat dai? Totdeauna mai mult decat ai primit!
INGERII SAPTAMANII
ngerii saptamanii
Acesti îngeri ne învata sa avem încredere în noi însine, în viata si în Dumnezeu, protejati de îngerul pazitor care ne întinde o mâna peste abisul timpului si al lumii materiale. De asemenea, ei ne ajuta sa ne deschidem spre cei din jur.
Îngerii încrederii ne ghideaza fiinta profunda spre o atitudine încrezatoare asupra existentei. Atunci când suntem în defensiva, când avem tendinta sa adoptam un comportament negativ, cinic sau chiar agresiv, ei ne ajuta sa fim mai constructivi si sa dam dovada de optimism.
În primul rând acesti îngeri ne recomanda sa ne iubim pe noi însine si pe ceilalti. Cum mai putem progresa daca nu avem încredere în noi sau ne dispretuim aproapele? Trebuie sa credem în valoarea lucrurilor si a oamenilor, pentru ca frica, îndoiala, suspiciunea sa înceteze sa ne mai roada. Ca sa fim fericiti în aceasta lume si sa nu cadem prada singuratatii, trebuie sa învatam sa avem încredere si sa ne ajutam unii pe altii. Asta presupune sa ne asumam anumite riscuri - poate uneori vom fi dezamagiti, însa împlinirea noastra presupune si acest pret, pe care îl numim experienta.
Îngerii încrederii ne încurajeaza sa ascultam de întelepciunea interioara si sa fim curajosi, spre a nu ne bloca într-o imobilitate sterila, prea neîncrezatori ori prea inhibati ca sa îndraznim sa mergem mai departe. Când ne vom hotarî sa ne asumam aceste riscuri, sa ne afirmam sentimentele si sa avem încredere în ceilalti, numai atunci vom evolua si vom fi stapâni pe propria existenta.
Sa îi rugam pe îngerii încrederii sa ne ajute sa ne încredem în noi însine, sa recunoastem valoarea celor pe care viata ni-i scoate în cale si sa fim demni de încrederea pe care ceilalti ne-o acorda.
Am încredere în puterea divina a dragostei si a binelui, care ma ghideaza si ma protejeaza
Acesti îngeri ne învata sa avem încredere în noi însine, în viata si în Dumnezeu, protejati de îngerul pazitor care ne întinde o mâna peste abisul timpului si al lumii materiale. De asemenea, ei ne ajuta sa ne deschidem spre cei din jur.
Îngerii încrederii ne ghideaza fiinta profunda spre o atitudine încrezatoare asupra existentei. Atunci când suntem în defensiva, când avem tendinta sa adoptam un comportament negativ, cinic sau chiar agresiv, ei ne ajuta sa fim mai constructivi si sa dam dovada de optimism.
În primul rând acesti îngeri ne recomanda sa ne iubim pe noi însine si pe ceilalti. Cum mai putem progresa daca nu avem încredere în noi sau ne dispretuim aproapele? Trebuie sa credem în valoarea lucrurilor si a oamenilor, pentru ca frica, îndoiala, suspiciunea sa înceteze sa ne mai roada. Ca sa fim fericiti în aceasta lume si sa nu cadem prada singuratatii, trebuie sa învatam sa avem încredere si sa ne ajutam unii pe altii. Asta presupune sa ne asumam anumite riscuri - poate uneori vom fi dezamagiti, însa împlinirea noastra presupune si acest pret, pe care îl numim experienta.
Îngerii încrederii ne încurajeaza sa ascultam de întelepciunea interioara si sa fim curajosi, spre a nu ne bloca într-o imobilitate sterila, prea neîncrezatori ori prea inhibati ca sa îndraznim sa mergem mai departe. Când ne vom hotarî sa ne asumam aceste riscuri, sa ne afirmam sentimentele si sa avem încredere în ceilalti, numai atunci vom evolua si vom fi stapâni pe propria existenta.
Sa îi rugam pe îngerii încrederii sa ne ajute sa ne încredem în noi însine, sa recunoastem valoarea celor pe care viata ni-i scoate în cale si sa fim demni de încrederea pe care ceilalti ne-o acorda.
Am încredere în puterea divina a dragostei si a binelui, care ma ghideaza si ma protejeaza
ROAGA-TE pentru cei ..
“Rugati-vă pentru cei ce se poartă rău cu voi” (Luca 6:28)
Nu se poate să treci prin viată fără să suferi sau să fii dezamăgit din cauza cuiva. Dar dacă crezi că ceea ce ti-a făcut acea persoană a fost rău, asteaptă să vezi ce va face amărăciunea. Ea iti va amplifica durerea, iti va afecta atitudinea, iti va controla starea de spirit si te va face să-ti pierzi prietenii.
Putine lucruri sunt mai rele decât cineva care doreste doar să vorbească despre “ce mi-au făcut mie”.
Debarasează-te de listele cu greselile altora. Arde-le! Dacă stii unde le-ai ascuns, asta inseamnă că nu ai renuntat incă la ele.
“Dacă iertati oamenilor greselile lor, si Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greselile voastre. Dar dacă nu iertati oamenilor greselile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greselile voastre” (Matei 6:14-15).
Nu se poate să treci prin viată fără să suferi sau să fii dezamăgit din cauza cuiva. Dar dacă crezi că ceea ce ti-a făcut acea persoană a fost rău, asteaptă să vezi ce va face amărăciunea. Ea iti va amplifica durerea, iti va afecta atitudinea, iti va controla starea de spirit si te va face să-ti pierzi prietenii.
Putine lucruri sunt mai rele decât cineva care doreste doar să vorbească despre “ce mi-au făcut mie”.
Debarasează-te de listele cu greselile altora. Arde-le! Dacă stii unde le-ai ascuns, asta inseamnă că nu ai renuntat incă la ele.
“Dacă iertati oamenilor greselile lor, si Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greselile voastre. Dar dacă nu iertati oamenilor greselile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greselile voastre” (Matei 6:14-15).
PILDA
Am vazut moartea in pestera !
Un batran ostenitor, mergand prin pustie, a intrat intr-o pestera, sa se adaposteasca de ploaie, si a gasit acolo o comoara. Vazand multimea de aur, batranul a iesit peste masura de speriat din pestera, strigand:
- Am vazut moartea !
Alergand speriat, la mica distanta de locul acela, el s-a intalnit cu trei talharii care, privind in jur si nevazand nimic, l-au intrebat:
- Mosule, unde este moartea ?!
Batranul i-a dus pe cei trei talhari in pestera si le-a aratat multimea de bogatii, descoperite din intamplare. La vederea aurului, cei trei talhari si-au simtit inima tresaltand de bucurie si, cu viclesug, i-au spus batranului:
- Ai dreptate, mosule, pleaca, fugi repede de aici.
Dupa plecarea batranului, hotii au ramas langa aur, intrebandu-se cum sa-l care din varful muntelui pana jos. In cele din urma, ei au hotarat ca unul sa mearga sa aduca mancare si cosuri de carat, iar ceilalti doi sa ramana de paza, in pestera. Talharul care a coborat in localitate, dupa mancare si cele de trebuinta, se gandea in sine:
- In targ voi bea si voi manca pe saturate, apoi voi cumpara provizii, pe care le voi otravi si astfel voi ramane singurul stapan al comorii.
Cei doi talhari ramasi de paza, in pestera, gandeau si ei alt gand ascuns:
- O jumatate din comoara este mai mare decat o treime. La intoarcere, il vom ucide pe cel plecat in targ si vom imparti comoara pe jumatate.
Si asa au facut. L-au omorat pe tovarasul venit din targ cu provizii si carute, iar mai apoi au mancat mancarea cea otravita. Astfel, ei au murit cu totii, implinidu-se cuvantul batranului, care zicea: "Am vazut moartea!"
Un batran ostenitor, mergand prin pustie, a intrat intr-o pestera, sa se adaposteasca de ploaie, si a gasit acolo o comoara. Vazand multimea de aur, batranul a iesit peste masura de speriat din pestera, strigand:
- Am vazut moartea !
Alergand speriat, la mica distanta de locul acela, el s-a intalnit cu trei talharii care, privind in jur si nevazand nimic, l-au intrebat:
- Mosule, unde este moartea ?!
Batranul i-a dus pe cei trei talhari in pestera si le-a aratat multimea de bogatii, descoperite din intamplare. La vederea aurului, cei trei talhari si-au simtit inima tresaltand de bucurie si, cu viclesug, i-au spus batranului:
- Ai dreptate, mosule, pleaca, fugi repede de aici.
Dupa plecarea batranului, hotii au ramas langa aur, intrebandu-se cum sa-l care din varful muntelui pana jos. In cele din urma, ei au hotarat ca unul sa mearga sa aduca mancare si cosuri de carat, iar ceilalti doi sa ramana de paza, in pestera. Talharul care a coborat in localitate, dupa mancare si cele de trebuinta, se gandea in sine:
- In targ voi bea si voi manca pe saturate, apoi voi cumpara provizii, pe care le voi otravi si astfel voi ramane singurul stapan al comorii.
Cei doi talhari ramasi de paza, in pestera, gandeau si ei alt gand ascuns:
- O jumatate din comoara este mai mare decat o treime. La intoarcere, il vom ucide pe cel plecat in targ si vom imparti comoara pe jumatate.
Si asa au facut. L-au omorat pe tovarasul venit din targ cu provizii si carute, iar mai apoi au mancat mancarea cea otravita. Astfel, ei au murit cu totii, implinidu-se cuvantul batranului, care zicea: "Am vazut moartea!"
miercuri, 27 ianuarie 2010
marți, 26 ianuarie 2010
RUGACIUNEA ZILEI
O vorbă bună, o încurajare, un zâmbet
pot reduce distanţele dintre suflete.
Iced
Rugăciunea zilei:
Doamne, pe zi ce trece relaţiile dintre oameni devin tot mai reci, mai impersonale. Ne e mai la îndemână să judecăm şi să criticăm, decât să ajutăm. Să nu uităm însă că avem nevoie unii de alţii şi nu e niciodată prea târziu să alegem să fim buni şi înţelegători cu cei
pot reduce distanţele dintre suflete.
Iced
Rugăciunea zilei:
Doamne, pe zi ce trece relaţiile dintre oameni devin tot mai reci, mai impersonale. Ne e mai la îndemână să judecăm şi să criticăm, decât să ajutăm. Să nu uităm însă că avem nevoie unii de alţii şi nu e niciodată prea târziu să alegem să fim buni şi înţelegători cu cei
CRIMINALUL
La începutul primului război mondial, pe vârful unui munte, se afla cea mai temută închisoare. Nimeni nu reuşise să evadeze vreodată de acolo. În general, cei trimişi aici erau fie condamnaţi la moarte pentru crime sau jafuri deosebit de grave, fie ispăşeau o pedeapsă foarte mare. Deşi era atât de bine pazită, într-o seară un criminal a scăpat.
Toată noaptea gardienii l-au hăituit cu câinii, însă, spre dimineaţă, i-au pierdut urma într-o pădure. Fugarul, obosit după atâta goană, a văzut într-o poiană, o luminiţă la fereastra unei case. Desigur că acolo putea găsi ceva de mâncare şi haine. Cu disperare, a năvălit în odaia mica, unde o imagine cu totul neaşteptată îl ţintui în loc: o tânără femeie plângea lângă un copilaş micuţ, care, de asemenea, scâncea. Pe masa goală, un rest de lumânare lăsa în mica încăpere o lumină slabă, în care se vedea, totuşi, chipul palid şi slăbit al femeii.
Parcă trezit dintr-un coşmar, evadatul o îndemnă pe tânăra mama să nu se sperie, se aşeză alături şi o întrebă ce probleme o fac atât de nefericită. Aceasta, printre lacrimi, i-a răspuns că soţul ei a murit pe front, că nu mai are nici un ban şi că, de foame şi frig, copilaşul s-a îmbolnăvit.
- Lasă femeie, îi spuse puşcăriaşul, o să te ajut eu.
- Nu vreau să furi pentru mine şi nici să sufere cineva nu doresc.
- Nu-ţi face griji, nu va suferi nimeni! – i-a răspuns omul şi a luat-o pe femeie cu el.
Când au ajuns împreună în faţa poliţiei, aceasta l-a întrebat mirată:
- Ce faci ?
- Lasă, ţi-am spus că n-o să sufere nimeni. Vino! Intrând cu ea în clădirea poliţiei, omul s-a predat, iar când şeful poliţiei a venit să vadă cu ochii lui dacă periculosul puşcăriaş este, în sfârşit, prins, acesta ii spuse:
- Femeia aceasta m-a găsit în casa ei, când încercam să fur câte ceva şi m-a adus aici. Dă-i recompensa pusă pe capul meu, o merită!
Cu lacrimi de recunoştinţă în ochi, femeia n-a mai spus nimic. Era o recompensă foarte mare, deoarece puţini credeau că cineva l-ar putea prinde şi preda pe criminal. Bucuros că îl avea acum prizonier, şeful poliţiei a plătit imediat femeii suma enormă, după care l-a trimis pe fugar înapoi la închisoare, sub pază strictă.
După câteva zile, femeia, cerând o audienţă la directorul puşcăriei, i-a povestit acestuia totul, aşa cum se întâmplase cu adevărat. Uimit de bunătatea deţinutului său, cu ocazia Sfântului Crăciun ce se apropia, directorul l-a graţiat, căci era obiceiul ca, o dată pe an, să fie eliberat puşcăriaşul care s-a purtat cel mai bine.
Timpul a dovedit că omul acela se schimbase cu adevărat, căci niciodată nu a mai făcut ceva rău.
Oamenii trebuie să se ajute unii pe alţii. Nu te ajuţi pe tine decât ajutându-i pe ceilalţi.
Dumnezeu vede cu ce preţ cauţi binele altora şi nu pe al tău. Dacă un asemenea om – cu lanţuri la mâini şi la picioare, obosit şi dornic de libertate, ce nu ducea cu sine decât o groază de păcate – a putut să o ajute pe femeia aceea, cu atât mai mult noi îi putem ajuta pe cei din jurul nostru.
Să ne rugăm la Dumnezeu să ne dea ocazii de a face bine, fiindcă binele îl putem face cu siguranţă. Şi nu e zi, fără să nu se ivească un asemenea prilej. Nu trebuie decât să-l vedem.
Toată noaptea gardienii l-au hăituit cu câinii, însă, spre dimineaţă, i-au pierdut urma într-o pădure. Fugarul, obosit după atâta goană, a văzut într-o poiană, o luminiţă la fereastra unei case. Desigur că acolo putea găsi ceva de mâncare şi haine. Cu disperare, a năvălit în odaia mica, unde o imagine cu totul neaşteptată îl ţintui în loc: o tânără femeie plângea lângă un copilaş micuţ, care, de asemenea, scâncea. Pe masa goală, un rest de lumânare lăsa în mica încăpere o lumină slabă, în care se vedea, totuşi, chipul palid şi slăbit al femeii.
Parcă trezit dintr-un coşmar, evadatul o îndemnă pe tânăra mama să nu se sperie, se aşeză alături şi o întrebă ce probleme o fac atât de nefericită. Aceasta, printre lacrimi, i-a răspuns că soţul ei a murit pe front, că nu mai are nici un ban şi că, de foame şi frig, copilaşul s-a îmbolnăvit.
- Lasă femeie, îi spuse puşcăriaşul, o să te ajut eu.
- Nu vreau să furi pentru mine şi nici să sufere cineva nu doresc.
- Nu-ţi face griji, nu va suferi nimeni! – i-a răspuns omul şi a luat-o pe femeie cu el.
Când au ajuns împreună în faţa poliţiei, aceasta l-a întrebat mirată:
- Ce faci ?
- Lasă, ţi-am spus că n-o să sufere nimeni. Vino! Intrând cu ea în clădirea poliţiei, omul s-a predat, iar când şeful poliţiei a venit să vadă cu ochii lui dacă periculosul puşcăriaş este, în sfârşit, prins, acesta ii spuse:
- Femeia aceasta m-a găsit în casa ei, când încercam să fur câte ceva şi m-a adus aici. Dă-i recompensa pusă pe capul meu, o merită!
Cu lacrimi de recunoştinţă în ochi, femeia n-a mai spus nimic. Era o recompensă foarte mare, deoarece puţini credeau că cineva l-ar putea prinde şi preda pe criminal. Bucuros că îl avea acum prizonier, şeful poliţiei a plătit imediat femeii suma enormă, după care l-a trimis pe fugar înapoi la închisoare, sub pază strictă.
După câteva zile, femeia, cerând o audienţă la directorul puşcăriei, i-a povestit acestuia totul, aşa cum se întâmplase cu adevărat. Uimit de bunătatea deţinutului său, cu ocazia Sfântului Crăciun ce se apropia, directorul l-a graţiat, căci era obiceiul ca, o dată pe an, să fie eliberat puşcăriaşul care s-a purtat cel mai bine.
Timpul a dovedit că omul acela se schimbase cu adevărat, căci niciodată nu a mai făcut ceva rău.
Oamenii trebuie să se ajute unii pe alţii. Nu te ajuţi pe tine decât ajutându-i pe ceilalţi.
Dumnezeu vede cu ce preţ cauţi binele altora şi nu pe al tău. Dacă un asemenea om – cu lanţuri la mâini şi la picioare, obosit şi dornic de libertate, ce nu ducea cu sine decât o groază de păcate – a putut să o ajute pe femeia aceea, cu atât mai mult noi îi putem ajuta pe cei din jurul nostru.
Să ne rugăm la Dumnezeu să ne dea ocazii de a face bine, fiindcă binele îl putem face cu siguranţă. Şi nu e zi, fără să nu se ivească un asemenea prilej. Nu trebuie decât să-l vedem.
Viata ca o cafea
55. Viata ca o cafea buna « »
5
turkish coffee and tiramisu
Un grup de oameni de succes în apogeul carierei lor, toţi având joburi şi poziţii de vis, maşini şi case, au făcut o vizită unui fost profesor din facultate. Discuţia a alunecat treptat spre cât de stresantă şi obositoare e viaţa zi de zi.
Profesorul i-a întrebat dacă vor să bea o cafea bună şi s-a întors din bucatarie cu un vas mare plin cu cafea şi o mulţime de ceşti. Unele erau din porţelan fin, altele din sticlă, plastic, unele arătând normal, altele foarte delicate şi scumpe, unele cu inserţii aurite, altele cu toarta ciobită, şi i-a rugat pe fiecare să se servească.
Când toţi aveau câte o ceaşcă de cafea în mână profesorul le-a zis: Dacă aţi observat fiecare dintre voi a pus cafea în câte o ceaşcă scumpă şi fină lăsând ceştile simple şi ieftine goale pe masă. E normal să vreţi ceea ce e mai bun în viaţă, dar tocmai asta e sursa problemelor şi a stresului pe care îl aveţi zi de zi.
Nu contează ce ceaşcă ai ales, cafeaua are acelaşi gust. Ceaşca nu adaugă nicio calitate cafelei. În cele mai multe cazuri o face doar să fie mai scumpă sau, în alte cazuri, nu putem vedea ce e de fapt înăuntru. Ceea ce aţi vrut voi de fapt a fost cafeaua, nu ceaşca şi totuşi, inconştient, aţi ales cele mai scumpe şi bune ceşti. Şi apoi aţi început să vă uitaţi la ceaşca celuilalt gândindu-vă că e mai frumoasă decât a voastră.
Viaţa e ca o cafea bună: jobul, banii, cariera, maşina, casa, hainele, poziţia în societate sunt ceştile. Doar ne ajută să ne trăim viaţa, dar nu sunt VIAŢA. Hainele pe care le avem, poziţia în societate şi banii nu înseamnă viaţa. Doar ne ajută să trăim viaţa. Nu definesc ceea ce înseamnă viaţa. Din contră, majoritatea oamenilor care au mult, sunt invidioşi pe alţii care au mai mult şi nu reuşesc să se bucure de ceea ce au.
Câteodată concentrându-ne doar pe ceaşcă, uităm să savurăm cafeaua.
Savuraţi cafeaua, nu ceştile! Cei mai fericiţi oameni nu sunt cei care au cele mai multe lucruri. Cei mai fericiţi oameni ştiu să se bucure cât mai mult de ceea ce au, acolo unde au, în momentul prezent. Ei fac viaţa să fie frumoasă.
5
turkish coffee and tiramisu
Un grup de oameni de succes în apogeul carierei lor, toţi având joburi şi poziţii de vis, maşini şi case, au făcut o vizită unui fost profesor din facultate. Discuţia a alunecat treptat spre cât de stresantă şi obositoare e viaţa zi de zi.
Profesorul i-a întrebat dacă vor să bea o cafea bună şi s-a întors din bucatarie cu un vas mare plin cu cafea şi o mulţime de ceşti. Unele erau din porţelan fin, altele din sticlă, plastic, unele arătând normal, altele foarte delicate şi scumpe, unele cu inserţii aurite, altele cu toarta ciobită, şi i-a rugat pe fiecare să se servească.
Când toţi aveau câte o ceaşcă de cafea în mână profesorul le-a zis: Dacă aţi observat fiecare dintre voi a pus cafea în câte o ceaşcă scumpă şi fină lăsând ceştile simple şi ieftine goale pe masă. E normal să vreţi ceea ce e mai bun în viaţă, dar tocmai asta e sursa problemelor şi a stresului pe care îl aveţi zi de zi.
Nu contează ce ceaşcă ai ales, cafeaua are acelaşi gust. Ceaşca nu adaugă nicio calitate cafelei. În cele mai multe cazuri o face doar să fie mai scumpă sau, în alte cazuri, nu putem vedea ce e de fapt înăuntru. Ceea ce aţi vrut voi de fapt a fost cafeaua, nu ceaşca şi totuşi, inconştient, aţi ales cele mai scumpe şi bune ceşti. Şi apoi aţi început să vă uitaţi la ceaşca celuilalt gândindu-vă că e mai frumoasă decât a voastră.
Viaţa e ca o cafea bună: jobul, banii, cariera, maşina, casa, hainele, poziţia în societate sunt ceştile. Doar ne ajută să ne trăim viaţa, dar nu sunt VIAŢA. Hainele pe care le avem, poziţia în societate şi banii nu înseamnă viaţa. Doar ne ajută să trăim viaţa. Nu definesc ceea ce înseamnă viaţa. Din contră, majoritatea oamenilor care au mult, sunt invidioşi pe alţii care au mai mult şi nu reuşesc să se bucure de ceea ce au.
Câteodată concentrându-ne doar pe ceaşcă, uităm să savurăm cafeaua.
Savuraţi cafeaua, nu ceştile! Cei mai fericiţi oameni nu sunt cei care au cele mai multe lucruri. Cei mai fericiţi oameni ştiu să se bucure cât mai mult de ceea ce au, acolo unde au, în momentul prezent. Ei fac viaţa să fie frumoasă.
aparentele insala
Uneori aparentele inseala
Un parinte batran avea trei ucenici: Nicodim, Varlaam si Ioan.
Venind un alt batran la acesta, il intreba despre ucenicii sai:
- Ce crezi despre Nicodim ?
- Chiar si cele mai luminate minti ar fi uimite de intelepciunea lui.
- Dar Varlaam, ce virtuti are ?
- Vitejia si curajul lui intrec pe cele ale eroilor neamului.
- Ce fel de om este Ioan ?
- Harnicia lui poate fi exemplu pentru oricine.
La auzul acestor vorbe, cel de-al doilea batran se mira, zicand:
- Daca Nicodim este atat de intelept, Varlaam atat de viteaz si Ioan atat de harnic, oare ce mai pot ei invata de la tine ?
Atunci, batranul ce avea trei ucenici ii raspunse:
- Nicodim este intelept, dar lenes, Varlaam este viteaz, dar nechibzuit, iar Ioan este harnic, dar invidios. Nicodim nu stie ca intelepciunea nu aduce odihna omului lenes, Varlaam nu simte ca fara trezvie si purtare de grija curajul duce la pierzanie, iar lui Ioan, nici prin gand nu-i trece, ca harnicia nu este ziditoare de suflet impreuna cu invidia. Pana cand vor intelege acestea, eu le voi fi lor parinte, iar ei imi vor fie mie ucenici.
Un parinte batran avea trei ucenici: Nicodim, Varlaam si Ioan.
Venind un alt batran la acesta, il intreba despre ucenicii sai:
- Ce crezi despre Nicodim ?
- Chiar si cele mai luminate minti ar fi uimite de intelepciunea lui.
- Dar Varlaam, ce virtuti are ?
- Vitejia si curajul lui intrec pe cele ale eroilor neamului.
- Ce fel de om este Ioan ?
- Harnicia lui poate fi exemplu pentru oricine.
La auzul acestor vorbe, cel de-al doilea batran se mira, zicand:
- Daca Nicodim este atat de intelept, Varlaam atat de viteaz si Ioan atat de harnic, oare ce mai pot ei invata de la tine ?
Atunci, batranul ce avea trei ucenici ii raspunse:
- Nicodim este intelept, dar lenes, Varlaam este viteaz, dar nechibzuit, iar Ioan este harnic, dar invidios. Nicodim nu stie ca intelepciunea nu aduce odihna omului lenes, Varlaam nu simte ca fara trezvie si purtare de grija curajul duce la pierzanie, iar lui Ioan, nici prin gand nu-i trece, ca harnicia nu este ziditoare de suflet impreuna cu invidia. Pana cand vor intelege acestea, eu le voi fi lor parinte, iar ei imi vor fie mie ucenici.
PENTRU TINE
“Dimineata eu imi indrept rugăciunea spre Tine, si astept” (Psalmul 5:3)
Poate crezi că duci lumea pe umeri, dar nu e asa! Este lumea lui Dumnezeu, nu a noastră.
La inceputul fiecărei zile Dumnezeu ne aminteste că El are un plan, că El controlează rezultatele si că ii pasă de fiecare aspect din vietile noastre.
Modul in care ne trezim in fiecare dimineată stabileste tonul intregii zile, asa că incearcă următoarele: primul lucru mâine, stai câteva clipe singur cu Dumnezeu. Nu incerca să stai o oră, pentru inceput ajung cinci minute. Dacă ai o agendă de parcurs, uită-te la ea impreună cu Isus. Pe măsură ce o parcurgi, iti vor apărea anumite ingrijorări.
Incredintează-I-le Lui. Poate ai observat că te ingrijorează o anumită intâlnire sau problemă. Cere-I intelepciune. Dacă nu-ti dă un răspuns imediat, trebuie să stii că El doreste să te increzi in El. El a pregătit ceva mai bun pentru tine, ceva la care tu nu te-ai gândit incă. Multi dintre noi isi incep ziua ingrijorati, in grabă, plini de teamă sau repeziti. Dar noi nu trebuie să facem asa. Ziua incepe oricum; de ce să nu o incepem cu Isus? Avem noi oferte mai bune? Oricum vom avea primul gând, vom rosti primul cuvânt, asa că de ce să nu fie adresate lui Dumnezeu, inaintea Căruia toate ingrijorările noastre dispar? Putem face lucrul acesta. Ne putem incepe ziua cu Dumnezeu.
Stai o clipă si meditează la acest verset: “Satură-ne in fiecare dimineată de bunătatea Ta, si toată viata noastră ne vom bucura si ne vom veseli” (Psalmul 90:12).
Poate crezi că duci lumea pe umeri, dar nu e asa! Este lumea lui Dumnezeu, nu a noastră.
La inceputul fiecărei zile Dumnezeu ne aminteste că El are un plan, că El controlează rezultatele si că ii pasă de fiecare aspect din vietile noastre.
Modul in care ne trezim in fiecare dimineată stabileste tonul intregii zile, asa că incearcă următoarele: primul lucru mâine, stai câteva clipe singur cu Dumnezeu. Nu incerca să stai o oră, pentru inceput ajung cinci minute. Dacă ai o agendă de parcurs, uită-te la ea impreună cu Isus. Pe măsură ce o parcurgi, iti vor apărea anumite ingrijorări.
Incredintează-I-le Lui. Poate ai observat că te ingrijorează o anumită intâlnire sau problemă. Cere-I intelepciune. Dacă nu-ti dă un răspuns imediat, trebuie să stii că El doreste să te increzi in El. El a pregătit ceva mai bun pentru tine, ceva la care tu nu te-ai gândit incă. Multi dintre noi isi incep ziua ingrijorati, in grabă, plini de teamă sau repeziti. Dar noi nu trebuie să facem asa. Ziua incepe oricum; de ce să nu o incepem cu Isus? Avem noi oferte mai bune? Oricum vom avea primul gând, vom rosti primul cuvânt, asa că de ce să nu fie adresate lui Dumnezeu, inaintea Căruia toate ingrijorările noastre dispar? Putem face lucrul acesta. Ne putem incepe ziua cu Dumnezeu.
Stai o clipă si meditează la acest verset: “Satură-ne in fiecare dimineată de bunătatea Ta, si toată viata noastră ne vom bucura si ne vom veseli” (Psalmul 90:12).
duminică, 24 ianuarie 2010
sâmbătă, 23 ianuarie 2010
RETETE DE POST
. HAI SA BUCATARIM DUPA RETETE SANATOASE
Salata de morcovi
· 400 gr morcovi
· 1 mar
· zeama de la o lamaie
· 2-3 linguri de suc de portocale
· coaja de lamaie si portocala
Se curata si se dau pe razatoare morcovii si marul si se amesteca cu celelalte ingrediente. Se tine la frigider.
Salata de conopida
· 1 conopida de marime medie
· 2-3 linguri de maioneza de post
· 2-3 catei de usturoi pisat
· patrunjel fin tocat
· sare si piper dupa gust
Se spala bine conopida, se pune la fiert in apa cu sare. Se scurge si se lasa sa se raceasca. Intre timp sa piseaza usturoiul si se amesteca cu maioneza. Cand este fiarta conopida, se taie marunt, se adauga maioneza cu usturoiul pisat, si se potriveste de sare si piper. Se adauga apoi patrunjelul tocat.
Salata de orez
· 1 ceasca de orez
· 4 ardei grasi
· 4 rosii mari, bine coapte
· 4 cepe potrivite
· ulei, otet
· sare, piper
· 1 legatura de marar
Orezul se alege, se spala si se fierbe in apa cu sare, dupa care se pune intr-o salatiera. Rosiile crude si ardeii copti se taie marunt. La fel ceapa si mararul. Se amesteca toate ingredientele, potrivindu-se de sare si piper.
Icre de post
· 1 ceasca de gris
· 3 cesti de suc dulce de rosii
· 2-3 cepe
· 1 ceasca de ulei
· sare, piper
Sucul de rosii se pune la foc mic sa clocoteasca. Se adauga in ploaie grisul, se amesteca cu grija pana ce grisul se umfla. Se ia de pe foc si se lasa sa se racoreasca. Se adauga putin cate putin uleiul, frecandu-se cu lingura de lemn sau cu mixerul pana se incorporeaza tot uleiul. La sfarsit se adauga, dupa gust, ceapa fin tocata, sarea si piperul.
CIORBE SI SUPE
Supa de rosii
· 1 kg rosii bine coapte
· 2 dovlecei taiati rondele subtiri
· 4 cartofi
· 1 legatura de ceapa verde (sau 2 cepe mai mici)
· 3 catei de usturoi
· 1 ceasca de ulei
· 1 lingurita de zahar
· sare, piper
· 2 foi de dafin
Intr-o oala suficient de mare se caleste in ulei cepa marunt tocata, se adauga dovleceii si dupa putin timp rosiile decojite, taiate in patru, si cartofii taiati marunt. Se lasa astfel sa fiarba 10 minute. Se adauga 1,5 la apa, piperul, sarea, zaharul, usturoiul taiat marunt si folie de dafin. Se acopera oala si se lasa sa fiarba 40 de minute. Se scot folie de dafin si se paseaza zarzavaturile. Se adauga patrunjel fin tocat si se serveste cu crutoane. Crutoanele se obtin prin prajirea in ulei a unor cubulete de paine.
Supa de conopida
· 1 conopida potrivita
· 3 cartofi
· 1 l apa
· sare, piper
· 3 linguri de margarina (ulei)
· 2 linguri faina
· 1 legatura de patrunjel fin tocat
Se spala conopida, se taie bucati si se indeparteaza cotoarele groase . Se curata cartofii, se taie si se pun la fiert impreuna cu conopida 20-25 de minute. Se paseaza zarzavaturile si se adauga sarea si piperul. Se topeste margarina intr-o craticioara, se pune faina si se amesteca continuu pana capata culoare galbuie, se adauga, putin cate putin, 2-3 polonice de supa, apoi se rastoarna in oala mare cu supa. Dupa ce s-au amesteca bine, se mai da 2-3 clocote si se adauga patrunjelul.
Crema de zarzavaturi
· 2 cartofi
· 2 morcovi
· 1 telina mica
· 1 praz
· 2 rosii (sau suc de rosii)
· 2 cepe
· 1 legatura de patrunjel
· 1 ceasca de ulei
· sare, piper
Se curata, se spala si se taie zarzavaturile marunt. Se pun la fiert cu apa si ulei pana se sfarma. Se paseaza astfel incat sa se obtina o crema. Daca este prea consistenta, crema se rareste cu putina apa. Daca este prea subtire, se ingroasa cu 2 linguri fulgi de porumb, care se dizolva in putina apa rece.
Supa de zarvaturi
· 4 morcovi
· 4 cepe
· 2 cartofi
· 1 dovlecel
· 1 verzisoara dulce
· 2 ardei
· patrunjel, sare
· 1 ceasca de orez (sau fidea)
· 2 cesti de suc de rosii
Se toaca zarzavaturile si se pun la fiert in 3 litri de apa. Cand sunt bine fierte se scot, se adauga orezul si apoi sucul de rosii. Se potriveste de sare, se adauga putin zahar, dupa gust, si la sfarsit verdeata. Cand se foloseste fidea, la sfarsit se rad 2 morcovi, sa calesc in ulei si se strecoara in supa. Astfel, supa devine mai gustoasa. Zarzavaturile fierte ramase se pot prepara salata.
MANCARURI
Musaca de macaroane cu ciuperci
· 500 g macaroane sau taitei lati
· 1 lingura de ulei
· 200 g mazare
· 2 morcovi potriviti
· 500 g ciuperci
· 1 ceapa mare
· 5 catei de usturoi
· 1 ceasca de ulei
· 0,5 kg rosii decojite si taiate marunt
· sare, piper
· busuioc taiat marunt si cimbru
· 9 linguri de margarina
· 11 linguri de faina
· 8-9 cesti de apa
· 8-10 masline fara samburi
· 4 linguri de marar si patrunjel tocat
Se fierb macaroanele in apa cu sare si 1 lingura de ulei, timp de 8 minute. Se clatesc cu apa rece si se strecoara. Se fierbe de asemenea mazarea timp de 6 minute in apa cu sare si se strecoara. Se spala si se taie marunt morcovul, ciupercile, cepa, usturoiul si se calesc in ulei. Se adauga rosiile, sarea, piperul, cimbrul si busuiocul. Se fierb pana raman numai cu uleiul. Sosul besamel se pregateste astfel: in margarina topita se pune faina, se amesteca continuu pana capata culoare aurie. Se adauga cu mare grija apa (cate putina) si se amesteca cu telul. Cand este gata se ia de pe foc si se adauga sarea si patrunjelul. Se tapeteaza cu ulei o forma mare si se pune un strat subtire de sos besame, apoi in straturi alternative macaroane si sos de ciuperci, presarand deasupra sosului de ciuperci, de fiecare data, putina mazare, si din nou crema besamel. Se repeta operatia de 4-5 ori, astfel incat sa se astearna deasupra un strat mai gros de crema besamel, peste care se presara maslinele. Se da la cuptor incins 25-30 minute.
Sarmalute in foi de vita cu orez
· 1 kg de foi de vita (50 buc.)
· 1 kg orez
· 1 ceasca de ceapa tocata
· 1 legatura de ceapa verde
· 1 legatura de marar
· 1 legatura de patrunjel
· 1 1 ceasca de ulei
· zeama de la 2-3 lamai
· 3 cesti apa
· sare, piper
Daca suntem in perioada cand se gasesc frunze de vita proaspete, se spala si se inmoaie pe rand in apa care fierbe. Daca insa folosim frunze din conserva, acestea trebuie fierte cca. 4-5 minute, ca se fragezeasca.
Umplutura se pregateste astfel: in jumatate din ulei si o ceasca de apa se amesteca cele doua feluri de ceapa, orezul spalat in prealabil, verdeata tocata, sarea si piperul, tinandu-se pe foc pana cand inghit toata apa. In foile de vita pregatite se pune cate o lingurita din umplutura, se impacheteaza si se aseaza sarmalele, dupa ce pe fundul oalei s-a asezat fie un gratar, fie cateva foi de vita. Dupa ce s-au randuit sarmalutele se toarna sosul de rosii, restul de ulei, apa, zeama de lamaie si cateva foi de dafin. Se fierb la foc mic pana raman numai cu uleiul. Daca orezul nu s-a fiert suficient de bine, se mai adauga putina apa. Se servesc reci, garnisite cu felii de lamaie.
Ghiveci
· 1 kg cartofi
· 1 kg dovlecei
· 1 kg morcovi
· 1 kg mazare
· 1 kg rosii
· 1 capatana de usturoi
· 1 praz
· 1 ardei verde
· 1 1 ceasca de ulei
· 5 cepe mari
· sare, piper, dafin
· 1 legatura de marar si patrunjel
Ceapa, prazul si ardeiul taiate solzi se calesc in ulei. Se adauga in ordine: morcovii, mazarea, cartofii si dovleceii taiati rondele. Se adauga apa, fara sa se depaseasca nivelul zarzavaturilor. Cand sunt bine fierte, se adauga rosiile decojite si date prin razatoare, usturoiul tocat marunt, sarea, piperul si dafinul. Se mai lasa pe foc 10 minute. Verdeata se adauga dupa ce se indeparteaza de pe foc.
Ardei umpluti cu ciuperci si verdeata
8 buc. ardei grasi, o cutie de ciuperci, 4-5 buc. rosii, 500 gr. orez, 2 buc. ceapa, 4 linguri de ulei, o legatura de patrunjel, o legatura de marar, sare, piper
Mod de preparare
Ceapa se curata, se taie marunt si se caleste in ulei incins. Se adauga orezul, impreuna cu ciupercile, taiate marunt, se acopera cu apa si se lasa la fiert. La sfirsit, se adauga rosiile taiate marunt. Se lasa la racit, se adauga verdeata tocata marunt si se potriveste de sare si piper. Ardeii se spala, li se taie cite un capacel in partea dinspre coada, se curata de seminte, se spala si se lasa la scurs. Se umplu ardeii cu orez si ciuperci, se ung cu ulei si se aseaza in tava. Printre ei, se pun felii de rosii si se dau la cuptor la foc mic 45 de minujte. Inainte cu 10 minute de a fi scosi de la cuptor, se poate prepara un sos de rosii care se toarna peste ardei. Se pot prepara ardeii si fara ciuperci.
Orez cu rosii la cuptor
Pentru 5 persoane:
· 1 kg rosii bine coapte
· 1 capatana usturoi
· 1 ceasca ulei
· 1 kg orez
· 3 ardei taiati solzisori
· 1 legatura patrunjel fin tocat
· 1 kg de masline negre taiate felii (facultativ)
Se indeparteaza coaja si semintele rosiilor si se taie marunt. Intr-o tava obisnuita, dupa ce se tapeteaza cu ulei, se pun jumatate din rosii. Se presara deasupra sare, piper, patrunjel, usturoiul taiat felioare si ardeiul solzisori. Se amesteca orezul nefiert cu maslinele si patrunjelul. Se aseaza in tava peste stratul de rosii jumatate din amestecul de orez. Peste el se toarna jumatate din cantitatea ramase de rosii, se presara ulei, sare, piper, usturoi, ardei, patrunjel. Se procedeaza la fel cu cealalta jumatate din orez si cu restul de rosii. Se lasa la cuptorul potrivit sa fiarba incet, cel putin 1 de ora. Se serveste rece.
Ardei umpluti cu legume
8 buc. ardei grasi, 2 buc. morcovi, 1 buc. radacina patrunjel, 1 buc. ceapa, 3-4 buc. rosii, 1 lingura zahar, 3 linguri ulei
Mod de preparare
Ardeii, carora li s-a scos in prealabil cotorul, se pun 1-2 minute in apa clocotita, putin sarata; se scot apoi pe o sita ca sa se scurga. Dupa aceea, se pune umplutura, se asaza pe un rind in cratita se toarna deasupra apa sau supa de carne, se adauga unt sau ulei si bulion de rosii si se lasa sa fiarba inabusit cu capac, in cuptor sau pe plita, timp de 30-40 minute. Pentru prepararea umpluturii de legume se taie pai morcovul, patrunjelul si ceapa si se prajesc in ulei, se adauga apoi rosii proaspete curatate de seminte si pielita, taiate marunt, se presara putin zahar, sare, piper si se prajesc.
Bame grecesti
750 gr. bame, 125 gr. ulei, 2 buc. ceapa, 1/2 kg. rosii, otet, piper, 1/2 lingurita faina, 1 ardei, 1/4 lamiie, zahar, sare
Mod de preparare
Se aleg bame tinere, se taie coditele, se oparesc cu bors clocotit, sarat sau cu otet indoit in apa. Se scurg si se prajesc in ulei. Se adauga ardei gras, taiat subtire. Separat se caleste ceapa, se stinge cu apa, se trece prin sita si se pune peste bame. Tot separat se rumenesc rosiile, lasindu-le sa fiarba in ulei si in zeama lor, apoi se strecoara si se toarna peste bame. Se lasa sa fiarba descoperit, se potriveste de sare si daca nu este destul de acra se adauga zeama de lamiie. Dupa ce se racoreste, se adauga putin ulei crud amestecat cu otet dupa gust. Se serveste imediat.
Cartofi fierti cu mujdei de usturoi
1/2 kg. cartofi, o capatina de usturoi, o ceasca de ulei, o ceasca apa minerala, sare, piper
Mod de preparare
Cartofii se spala, se fierb in coaja, apoi se curata. Usturoiul se curata, se piseaza, se freaca cu ulei si apa minerala. Cartofii se amesteca cu mujdeiul de usturoi si se incalzesc.
Cartofi noi cu sos picant
1 kg cartofi, 1 ceapa, 2 catei de usturoi, 5 rosii, 1 lingura de bulion, boia de ardei iute, ulei, sare, piper
Mod de preparare
Ceapa tocata marunt si usturoiul zdrobit se calesc in ulei pina se inmoaie. Se adauga rosiile taiate cubulete,1 lingurita de boia de ardei iute si bulionul. Se potriveste de sare si piper si se inabusa pina se ingroasa sosul. Cartofii, curatati si taiati in cuburi mari, se prajesc pina se rumenesc. Se pun intr-un castron si se toarna deasupra sosul. Se orneaza cu masline.
Dovlecei cu masline
2 buc. dovlecei, 1 catel de usturoi, 1 buc. ceapa, 100 gr. masline, 5 linguri de ulei, o lingura de faina, zeama de lamiie, busuioc, o lingura de bulion, o legatura patrunjel, sare, piper
Mod de preparare
Dovleceii (in coaja) se spala, se sterg si se taie in felii de 1 cm grosime. Se presara cu zeama de lamiie, sare si piper, se trec prin faina si se prajesc in ulei incins pe ambele parti. Se scot si se aseaza pe un platou. Ceapa si usturoiul se curata, se taie marunt, se prajesc si se sting cu bulion, zeama de lamiie si vin. Se adauga piperul, busuiocul si patrunjelul tocate marunt. Maslinele taiate felii se pun peste dovlecei si deasupra se toarna sosul. Se lasa la frigider 10-15 minute.
Dovlecei umpluti cu orez si gris
5 dovlecei, 1 ceasca de orez, 1 morcov, 1 ceapa, 3 linguri sos de rosii, 2-3 linguri de ulei, 1 legatura de marar, 1 lingurita de gris sau pesmet, sare, piper
Mod de preparare
Dovleceii se curata, se taie in jumatate pe lung, se scobesc de miez cu atentie ca sa nu se strice peretii. Ceapa si morcovul tocate marunt se calesc, se adauga orezul, miezul de dovlecei si se stinge cu 3 cesti de apa. Se adauga o lingurita de gris sau pesmet, mararul tocat marunt, se potriveste de sare si piper. Aceasta umplutura se da la cuptor 25 minute, pina se umfla bine orezul. Se raceste si se umplu dovleceii cu aceasta compozitie. Se asaza intr-o tava unsa cu ulei, se lasa la cuptor pina se rumenesc. Dupa ce s-au rumenit, se toarna peste ei sosul de rosii si se mai lasa 10 minute la cuptor. In umplutura se pot adauga 200 gr de ciuperci taiate marunt.
Gulii umplute cu ciuperci
5-6 gulii, 400 gr. ciuperci, 1 ceapa, sare, piper, patrunjel, 1 lingura orez
Mod de preparare
Guliile se curata de coaja si se scobesc. Ciupercile se taie marunt si se calesc impreuna cu ceapa tocata. Se adauga o lingura de orez, se stinge cu apa si se lasa sa scada. Se condimenteaza si se adauga patrunjelul tocat. Se umplu guliile si se asaza intr-o cratita cu untdelemn si apa, dupa care se dau la cuptor.
Iahnie de fasole pentru post
1/2 kg fasole uscata, 2 cepe mari, 2 morcovi, 3-4 catei usturoi, 1-2 foi de dafin, 500 g spanac, sare, piper, boia cimbru.
Fasolea se pune la muiat in apa fara sare cu o seara inainte de a fi pregatita. Se schimba apa de 2 ori. Se pune la fiert impreuna cu 2 morcovi si 2 cepe rase pe mare si caliti in ulei. Spanacul se opareste si se lasa la scurs. Se toaca o ceapa si usturoiul se toaca si se calesc putin intr-o lingura de ulei. Se adauga spanacul, sare, piper si boia. Se toarna compozitia intr-un vas rezistent la cuptor, se pune deasupra fasolea fiarta, fara zeama si se presara cimbru. Se da 30 min la cuptor.
Lipie cu ceapa si masline
1 lipie, 3 cepe, 100 gr masline, 1 lingura de stafide, ulei, sare, piper
Ceapa se curata, se taie solzisori, se caleste in ulei incins. Se scurge, se asaza pe lipie impreuna cu stafidele si maslinele curate de simburi. Lipia se inveleste in folie de aluminiu si se pune pe gratar 5-10 minute pina se patrunde.
Mazare cu marar
1 kg. mazare boabe curatate, 2 cepe, o lingura de faina, o lingura bulion, 2 linguri de ulei, o legatura marar, zahar, sare, piper
Mod de preparare
Ceapa se curata, se taie marunt, se caleste in ulei. Se adauga mazarea spalata si apa cit sa o acopere si se lasa la fiert. Dupa ce a fiert, se adauga faina, bulionul, se potriveste de zahar, sare si piper. La sfirsit, se adauga mararul tocat marunt.
Musaca din vinete si cartofi
1 kg. vinete, 1/2 kg. ardei gras, 1 buc conopida mica, 1 kg. cartofi, rosii proaspete (bulion), 300 gr. ulei
Se fierb cartofii in coaja, dupa care se curata. Ardeiul si conopida se prajesc putin in ulei. Vinetele se coc sau se pot taia felii, dupa care se prajesc la fel ca si ardeiul si conopida. Se unge tava sau de preferinta vasul jena cu ulei, apoi se aseaza un rind de cartofi taiati in felii rotunde. Se pune un rind de conopida pe care se presara orice condiment, apoi se pune un rind de vinete, un rind de ardei. In compozitie se pot adauga dovlecei sau alte legume, dupa preferinta. La sfirsit, se toarna bulionul peste toata tava (sau se se pun rosiile taiate). Se pune vasul la cuptor, la foc mic, aproximativ 45 minute.
Tocanita de ceapa
6 cepe, 4 buc. rosii, 1 buc. morcov, 3 catei de usturoi, o legatura marar, 1 pahar de ulei, otet, boia, zahar, sare, piper
Ceapa se curata, se taie solzisori, se caleste impreuna cu morcovul ras si cu boiaua. Cind ceapa s-a inmuiat, se adauga rosiile taiate marunt, otetul, zaharul, sarea, piperul si se lasa la fiert 10 minute. La sfirsit, se adauga mararul tocat marunt.
DULCIURI
Clatite de post
· 100 g faina
· 100 ml apa minerala
· 50 g ulei
· 25 g zahar
· 10 g sare
Se amesteca toate ingredientele si se bat bine pana se obtine o pasta de consistenta unei smantani subtiri. Se coc intr-o tigaie, care sa nu lipeasca. Dupa fiecare clatita se unge fundul tigaii cu ulei. La clatitele de post, lipsa oului face ca foaia sa se rupa usor. De aceea, se fac mai groase. Ca desert, se pot umple cu magiun sau dulceata. Ca aperitiv, se pot umple cu varza, urzici, spanac etc.
Covrigei simpli
· 200 g zahar pudra
· 400 g margarina la temperatura camerei
· 600 g faina
· 1 plic vanilie sau 1 lingurita coaja de lamaie
Se amesteca toate ingredientele, se framanta bine si se modeleaza covrigei in forme diferite. Se coc la foc potrivit. Se pot lipi doi cate doi cu marmelada.
Prajitura "Salam"
· 250 g biscuiti populari
· 250 g rahat
· 150 g margarina
· 250 nuci uscate in cuptor si rasnite
· 3 linguri de cacao
· 1-2 foi de gelatina (facultativ)
· 4 linguri apa
· 2 linguri zeama de lamaie
· 1 lingura coaja de lamaie
· 1 lingura rom
In apa calda, in care s-a topit gelatina (daca exista), la foc mic, se topeste rahatul, taiat bucatele mici, se adauga cacaoa, nuca maruntita si se fierb impreuna, pana se obtine o pasta moale, in care se incorporeaza margarina.
Se ia de pe foc si se adauga biscuitii, sfaramati cat mai marunt si mirodenii. · Se rastoarna pe o planseta acoperita cu zahar pudra, de grosimea 1 cm. Se ruleaza si se modeleaza prajitura de forma si grosimea unui baton de salam. Se da la rece si se serveste taiata rondele.
Prajitura "Ziua si noaptea"
· 12 linguri de ulei
· 14 linguri de zahar
· 14 linguri de apa
· 18 linguri de faina
· 2 lingurite de praf de copt
· 1 vanilie
· 2-3 linguri cacao
· 1 cana de nuca macinata
Se amesteca bine primele trei ingrediente cu mixerul. Se adauga faina, in care s-a amestecat praful de copt si vanilie. La sfarsit se adauga nuca. In tava unsa si tapetata cu faina se toarna jumatate din compozitie. Deasupra se toarna cealalta jumatate, in care s-a amestecat cacaoa.
Coliva
· 1 kg grau
· 500 g zahar
· 300-500 g nuca
· mirodenii: praf de anason, esenta de lamaie, esenta de portocale, coaja de lamaie sau de portocala, vanilie
· sare dupa gust
Se alege graul, se spala in multe ape reci, apoi in una, doua ape calde. La fiert se pun 2 l apa, la 1 kg de grau. Se fierbe la foc mic, cu multa grija. Este indicat sa se fiarba in oala de tuci si sa se puna oala pe o tabla sau pe o caramida subtire, sa nu se lipeasca. Graul pentru coliva nu se mesteca; se clatina doar oala spre stanga si spre dreapta, de cate ori se considera necesar. Cand nu se mai vede apa la suprafata, se incearca bobul de grau. Daca nu este suficient de bine fiert, se mai adauga putina apa calda. Cand bobul este inflorit, si toata apa absorbita, graul este fiert.
Se acopera cu un capac, se infasoara cu paturi si se lasa asa 2-3 ore. Cand este bine racit, se scoate din vasul in care a fiert, se adauga toate celelalte ingrediente si se framanta cu mana pana se albeste si devine cremos. Daca pare a fi prea moale, se dauaga pesmet din biscuiti populari ca sa absoarba umezeala.
Intr-un platou potrivit ca marime se aseaza graul, se netezeste, se cerne cu un strat de pesmet de biscuiti, apoi un strat de scortisoara, iar deasupra un strat de zahar farin de o jumatate de cm. Coliva se netezeste cat se poate de bine si se orneaza dupa preferinte.
Observatie: este de preferat sa se fiarba graul de cu seara si coliva sa se pregateasca dimineata, inainte de a fi dusa la biserica.
Cantitatea de nuca poate varia pana la a fi egala cu cantitatea de grau, dupa cum gospodina dispune de nuca.
vineri, 22 ianuarie 2010
joi, 21 ianuarie 2010
miercuri, 20 ianuarie 2010
marți, 19 ianuarie 2010
luni, 18 ianuarie 2010
Mi-e dor de casa
Numai eu stiu ce-am rabdat
Si ce mult am mai oftat
Ca in lumea-ndepartata
N-am avut mama si tata
Mi-e dor de ei, mi-e dor de casa mea
De-ai mei copii si de familia mea
Am sa vin de dor acasa
Ca nu sunt facut din piatra
Sa-mi vad baiatul si fata
Sa-mi vad copiii si nevasta
Mi-e dor de ei, mi-e dor de casa mea
De-ai mei copii si de familïa mea
Si ce mult am mai oftat
Ca in lumea-ndepartata
N-am avut mama si tata
Mi-e dor de ei, mi-e dor de casa mea
De-ai mei copii si de familia mea
Am sa vin de dor acasa
Ca nu sunt facut din piatra
Sa-mi vad baiatul si fata
Sa-mi vad copiii si nevasta
Mi-e dor de ei, mi-e dor de casa mea
De-ai mei copii si de familïa mea
