A apărut o eroare în acest obiect gadget

luni, 18 ianuarie 2010

Mi-e dor de casa

Numai eu stiu ce-am rabdat
Si ce mult am mai oftat
Ca in lumea-ndepartata
N-am avut mama si tata

Mi-e dor de ei, mi-e dor de casa mea
De-ai mei copii si de familia mea

Am sa vin de dor acasa
Ca nu sunt facut din piatra

Sa-mi vad baiatul si fata
Sa-mi vad copiii si nevasta

Mi-e dor de ei, mi-e dor de casa mea
De-ai mei copii si de familïa mea

2 comentarii:

Marcela spunea...

Doream să văd al mamei chip de sfântă

Şi braţul tatălui să-l simt puternic,

Când legânându-mă duios îmi cântă

Un vers de dor cu glasul lui angelic...


Venit-a zi de iarnă fără geruri

Şi-am vrut să gust lumina şi seninul,

Simţeam durerea zborului spre ceruri,

Şi-un plâns victorios curmase chinul...


Deodată, frigul aspru mă cuprinse,

Doream căldura mamei să m-aline...

O mână moale ea spre mine-ntinse,

Şi cât mi-e dor s-ajungă pân’ la mine!


Dar mama pare că ar vrea să doarmă,

Şi-o palmă grea, de medic, o trezeşte...

Încep să plâng la gândul c-o s-o doară,

Ea mă priveşte blând şi îmi zâmbeşte...


O mână caldă-mi înveleşte corpul...

Încep să ameţesc...O vreau pe mama!

În jurul meu se învârteşte totul...

Cred c-am să mor şi nimeni nu-şi dă seama...


E prima dată-n-viaţă când mi-e foame.

La sânul cald al mamei foame-ar trece...

Mi-aude plânsul una dintre doamne

Şi-mi dă să beau lăptic din sticla rece...


Adorm înfometat cu plânsu-n gene,

Că trupul meu refuză orice lapte...

Apoi iar mă trezesc când paşi alene

Mă leagănă vorbind în triste şoapte...


Îi auzeam vorbind că sunt pe ducă,

Şi-au hotărât pe tată să îl cheme,

Cu el în grabă-n preot să aducă

Botezul să mi-l facă mai devreme...


Şi tati a venit cu-atâta grabă,

Iar ochii lui erau doar rugăciune...

C-un murmur de iubire mă întreabă:

,,Copilul meu iubit, crezi în minune?”


Un plâns ca de vioară izbucneşte,

Că nu voiam să-mi părăsesc părinţii,

Voiam să-nvăţ de mic cum se iubeşte,

Deprins de ei în tainele credinţei...


Botezul creştinesc mi-a pus pecete

Şi-un înger mă-nvelea cu aripioare,

Vedeam că-i cerul plin de îngeri-cete

Şi sufleţelul meu voia să zboare.


Marama nopţii se aşterne tristă...

Mi-aşa de dor de glasul mamei mele,

Şi ea îşi plânge dorul în batistă,

Iar inima lui tati-i bucăţele...


O voce-n telefon îl cheamă-n şoaptă,

O teamă ca de moarte îl cuprinde,

Aleargă clătinat în plină noapte,

Crezând câ-n viaţă nu mă va mai prinde...


Cearşafuri albe mă-nfăşoară-ndată,

Şi-n coş, precum pe Moise, mă aşază...

Apoi , într-o salvare, lângă tată

Ce cu iubire-n suflet mă veghează...


Şi n-am mai plâns deloc a mea durere,

Eram cu tatăl meu şi mi-era bine,

M-am apucat de-un deget cu putere,

Simţind căldura lui cum vine-n mine.


Doream şi eu o soră sau un frate,

Şi mama îşi dorea mai mult ca toate

O surprindeam plângând seară de seară,

Durerea ei era mult prea amară!...


Urmat-au operaţii, tratamente,

Durere, multe lacrimi, pansamente...

Când rana cea mai grea se vindecase,

Izvorul vieţii-n mama mea secase...


Iar tata, mângâind-o cu iubire,

Spunea că în Hristos e fericire...

Când mă priveau cu-atâta duioşie,

În braţe le săream cu voioşie...


M-ai apărat mereu , bunul meu tată!

M-ai învăţat credinţa-adevărată...

Să-l port pe Dumnezeu în inimioară

Tu îmi şopteai în fiecare seară.


Iubirea Lui să-mi lumineze faţa,

Pe mama s-o iubesc toată viaţa...

De ziua mea eu am o mulţumire:

E plină de respect şi de iubire...


O, mama mea iubită, azi zâmbeşte!...

Cu-atâta dor azi tata te priveşte...

Cu-atâta dragoste!...Cu grijă mare!...

Că tu ne eşti a noastră sărbătoare...


Îţi mulţumim, o, Doamne, de viaţă!

Îţi mulţumim de tot ce-aşterni în faţă!

Pe mine-ajută-mă să cresc în bine

Să mă asemăn tot mai mult cu Tine!


Să fiu mereu ascultător, cuminte...

Iar drumul meu să fie doar ‚nainte!

Să cânt, să plâng, să stau în rugăciune,

Şi-acolo-n Cer Iisus să mă-ncunune!

vlad.mircea spunea...

Dorule tu stii ce stii \ Unde-s eu acolo vii\Nicicand pace nu mi-ai dat\De cand fata o plecat\Dorule tu crezi ce crezi\Ca numa la mine sezi\Cata rogu-te alt loc\Nu la om fara noroc\Ce are fata departe\Si-i poate vorbi prin carte\Care dor este mai greu?\Dorul dupa tot al tau\Dor de mama si de tata\Si de tot ce-a fost odata\Ceea ce nu s-a uitat\Si e-n amintiri pastrat

Trimiteți un comentariu