A apărut o eroare în acest obiect gadget

duminică, 24 ianuarie 2010

SCRISOARE DE DOR

Un comentariu:

Marcela spunea...

Scumpa mea mamă,
Îţi scriu pentru că mi-e dor foarte tare de tine. Dar nu îţi voi trimite niciodată scrisoarea pentru că în ea vreau să îţi spun ce nu ţi-am spus niciodată, de frica de a nu te face să suferi. Te sun foarte rar. . şi atunci grăbita… Ştiu că ai vrea să te sun zilnic, să te întreb de sănătate, dar de fiecare dată mă cerţi pentru lucrurile pe care nu le fac sau nu le-am făcut. Iară şi iară mereu.De fiecare dată imi aduc aminte de imaginea ta despre mine şi nu îi pot face faţă.
Nu ţi-am spus de prea multe ori în viaţă că te iubesc. Ţi-aş spune asta în fiecare zi dacă tu m-ai crede. Dacă ai avea încredere în mine. Şi tu ai făcut la fel, dar nu te condamn, pentru că tu mi-ai demonstrat că mă iubeşti, îmi demonstrezi asta prin fiecare clipă a vieţii tale. Şi mor de ciudă că eu nu îţi pot demonstra acelaşi lucru.
Mereu am făcut doar ce am vrut. Uneori am făcut pe potriva dorinţelor tale numai din disperarea nevoii de libertate. Si nu de puţine ori am stiut de la început că greşesc. Nu pot să îmi „rup de la gură” bucuria de a fi libera. Chiar şi dacă prin asta îţi suprim fericirea. Înţelegem greşit fericirea… şi viaţa în general. Mereu ai vrut să fac numai ce ai vrut, pentru că aşa ai crezut că e cel mai bine pentru mine şi, de aici, pentru a te simţi împlinită pe acest pământ. Mai târziu ai privit dorinţele tale ca pe dorinţele lui Dumnezeu. Cu asta nu pot fi de acord, oricât de mult aş vrea. Dar dorinţele mele???
Mamă, Dumnezeul tău mi-e martor că eşti fiinţa pe care o iubesc cel mai mult. Mi-e martor că mă îngrozeşte gândul că nu te voi face niciodată fericită. Mă trezesc adesea dimineaţa cu frânturi de coşmaruri în minte cum că aş participa la moartea ta spirituală. Şi mi-e frică. Mi-e frică şi îmi iau gândul de la asta. Vreau să răscumpăr toate sacrificiile pe care le-ai făcut numai pentru ca eu să am şansele pe care tu nu le-ai avut în viaţă. Nu voi uita niciodată de cate ori v-ati rupt de la gura pentru mine,de cate ori se iscau discutii ,intre tine si tata ,din cauza mea.Nu voi uita niciodată că ani de-a rândul nu v-ati cumpărat haine noi pentru ca eu să am tot ceea ce ceream.
Ştiu cât suferi când te gândeşti că nu voi fi niciodată ceea ce ai vrut să fiu. Nu pot. Nu aş fi fericita. Şi pentru ce ar da Dumnezeu fericirea împărţită în doua? Ai avut o viaţă nefericită. Şi eu am fost de vină. Dar nu puteam fi altfel. Sacrificiul tău va fi suprem dacă îl vei duce până la capăt şi vei avea încredere că prin el, viaţa mea va fi una fericiă.
Mă ia tremuratul de frică când mă gândesc că ai suferi prea mult dacă ţi-aş spune realitatea aşa cum e ea. Dacă ţi-aş spune că viaţa mea departe de tine ,(pentru ca tata nu mai ,a plecat ,dintre noi pentru totdeaunanu ) nu e aşa de roz precum ţi-o prezint la telefon. Dacă ţi-aş spune că de fapt m-ar cuprinde disperarea daca n-ai fi tu in viaţa mea. Tot tu mama ma vei ajuta. Astept un copil .Ce bine ca te am.Ce m-as face fara tine? Si stii ce imi mai da putere ,mama ,faptul ca dorinta tatei pe patul de suferinta,se implineste, la doi ani dupa ce el a plecat.Baietelului meu ii voi pune numele lui. Voi aduce pe lume un pui de om caruia , iti promit, o sa-i educ bunul simt,siguranta de sine,morala si alte calitati uneori atat de rare. Am in mine o parte din voi prin toate calitatile acestea si iti promit solemn ca le voi pastra si da mai departe fiului meu ca cel mai de prêt dar de la voi. Pentru restul…..iarta-ma mama

Trimiteți un comentariu